Impactul stilului de viață asupra sănătății
Un stil de viață sănătos este un cumul de aspecte, de la sănătatea corpului fizic, la cea psihică, emoțională, spiritual sau relațională. Printre cele mai “vizibile” beneficii ale unui stil de viață sănătos se numără faptul că te simți nemaipomenit, ai mai multă energie, te poți concentra mai bine, cu risc scăzut de îmbolnăvire.
Alimentația dezechilibrată, lipsa mișcării, nopțile nedormite și abuzul de cofeină îți dau peste cap metabolismul și măresc riscul îmbolnăvirii. În plus, viața urbană, unde gradul de poluare este mult mai ridicat decât în mediul rural, îți poate influența longevitatea, din cauza impactului nociv al radicalilor liberi asupra organismului.
Săritul peste micul dejun: Prima greșeală pe care o faci când te trezești dimineața este să îți bei cafeaua și să ieși pe ușă fără a lua micul dejun. Ai nevoie de energie pentru a face față cu succes provocărilor din prima parte a zilei, iar această energie nu poți s-o iei decât din mâncare. Dacă nu oferim corpului nostru proteinele, glucidele și grăsimile de care acesta are nevoie la prima oră a dimineții, metabolismul va încetini, arderile vor scădea în intensitate, apar stări de oboseală și kilogramele în plus. Mai mult, săritul peste micul dejun dereglează hormonii și, implicit, afectează starea de spirit. Corpul tău va secreta mai mult cortizol, de unde sentimentul de stres și tensiune.
Sedentarismul: Comportamentul sedentar este în relație directă cu probleme de sănătate. Bolile de inimă, obezitatea, diabetul de tip 2 și osteoporoza sunt câteva dintre ele. Un stil de viață sedentar pare, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra bunăstării mintale. Combinația dintre impactul fizic și mintal asupra sănătății face ca un stil de viață sedentar să fie deosebit de problematic. Lipsa mișcării duce nu doar la îngrășare, dar și la probleme cu coloana și articulațiile. Ultimele cercetări arată faptul că stilul de viață sedentar este mai periculos decât fumatul. Există mai multe decese provocate de sedentarism, în comparație cu cele provocate de tutun. Pe de altă parte, inactivitatea la adolescenți poate duce la apariția unor probleme comportamentale.
Consumul excesiv de băuturi răcoritoare: Organismul are nevoie de apă pentru a-și menține un nivel optim de hidratare și a elimina eficient toxinele. Dacă bei suc în loc de apă, nu ajuți organismul în niciun fel. Din contră, te expui unui risc mărit de obezitate, diabet zaharat, accident vascular cerebral, osteoporoză și hipertensiune arterială. În plus, sucurile din comerț cauzează leziuni renale și favorizează formarea pietrelor la rinichi.
Privarea de somn: Somnul este de asemenea, esențial în menținerea sănătății fizice și psihice. Un somn adânc și odihnitor te ajuta să ai un sistem imunitar mai puternic, mai multă energie, să te concentrezi mai bine, să îți îmbunătățești memoria și să ai o stare generală mai bună. Privarea de somn pe termen lung are efecte negative asupra sănătății, putând duce la apariția unor boli cronice precum obezitatea si diabetul zaharat sau a bolilor cardiovasculare. Pe de altă parte, somnul prelungit în weekend poate declanșa insomnii, iar prea mult somn poate ascunde afecțiuni grave. Privarea de somn duce la creșterea nivelului de stres, tulburări de memorie, probleme de concentrare, tensiune mărită, creșterea apetitului, probleme cardiace și slăbirea sistemului imunitar.
Experții de la Fundația Națională Americană pentru Somn (NFS) au identificat patru caracteristici ale unui somn de calitate:
- să-ți petreci 85% din timpul total de odihnă în pat;
- să adormi cât mai repede, de preferat, în primele 30 de minute din momentul în care te-ai culcat;
- să nu te trezești deloc peste noapte sau cel mult o singură dată;
- să adormi la loc în cel mult 20 de minute, dacă se întâmplă să te trezești peste noapte.
Un somn de calitate înseamnă și crearea unor condiții optime pentru odihnă. Evită consumul de alcool sau cofeină înainte de culcare, nu face sport cu cel puțin două ore înainte de somn și nu te culca imediat ce ai mâncat ori sărind peste masa de seară. Apoi, asigură-te că în locuința ta nivelul umidității nu depășește 40-60%, conform indicațiilor National Institutues of Health, dar și că temperatura din dormitor se situează între 18 și 22°C. Lipsa de somn duce la epuizare fizică și nervoasă, precum și la îmbătrânire prematură.
Abuzul de alcool, tutun și cafea: Orice abuz are consecințe nefaste asupra sănătății. Un pahar de vin roșu sau un cocktail savurat ocazional nu face rău nimănui. La fel, o ceașcă de cafea dimineața este chiar indicată, mai ales dacă ai tensiunea mică. Abuzul de alcool este mult mai periculos decât excesul de tutun sau cafea pentru că poate declanșa boli psihice, cu tendințe de agresivitate.
Fumatul în exces, la fel ca și abuzul de cofeină, te face extrem de irascibil. Fumătorii sunt mai predispuși la depresie și la alte tulburări afective decât nefumătorii. Pe de altă parte, prea multă cafea poate declanșa atacuri de panică și tulburări de anxietate. Evită consumul de alcool, fumatul și renunță la orice alte astfel de vicii. Nu te păcăli singur spunându-ți că o alimentație sănătoasă compensează efectele nocive pe care acestea le au asupra corpului.
Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice
Durerea cronică este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculară, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare.
Efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teamă de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale.
Acuzele frecvente de durere cronică includ:
- Durerea de cap
- Durerea dorso–lombară
- Durerea legată de cancer
- Durerea artritică
- Durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor)
- Durerea psihogenă (durere datorată nu unei boli trecute, leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioară).
Tratamentul durerii cronice, de regulă, implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere.
De obicei, folosiți medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante.
Medicamentele cu acțiune de scurtă durată tratează durerile trecătoare.
Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretchingul), precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupațională vă va învăța cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă dăuneze. Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau yoga) care vă ajută să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.
Schimbările de stil de viață sunt o parte importantă din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea și nu motăitul ziua trebuie să ajute. Renunțarea la fumat, de asemenea, deoarece nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii. Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și de câte ori apare.
Vorbiți cu medicul pentru a afla cel mai bun mod de a vă controla durerea.
Recuperarea activă a pacientului si mobilizarea precoce
Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni. Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.
Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au același scop și anume:
- dobândirea unui status funcțional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane
- acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală
- integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.
Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp, de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să înceapă cât mai curând posibil.
Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri, acest proces poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să pășească din nou (învață să meargă a doua oară).
Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și a familiei și prietenilor.
Programul de reabilitare include:
- o serie de exerciții fizice
- tratament medicamentos (dacă este necesar)
- consiliere psihologică
- încurajarea activităților sociale (plimbările, cititul, privitul televizorului etc.)
- participarea în diferite programe educaționale
- stil de viață sănătos
- încurajarea unor activități care îi pot oferi independența necesară desfășurării unei vieți normale
Reabilitarea este un proces îndelungat, care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie.
În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate.
Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi, de asemenea, mai grea.
Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.
