Pachet de bază pentru evaluarea stării de sănătate
Starea generală de sănătate nu este definită doar de absența simptomelor. Multe dezechilibre pot evolua discret, fără semne evidente, iar analizele de rutină sunt cele care le pot scoate la iveală înainte de apariția unor pobleme serioase. Un set complet de investigații de bază oferă o imagine de ansamblu asupra funcționării principalelor organe și sisteme – inimă și vase de sânge, ficat, rinichi, metabolism și aparat urinar.
Acest pachet analize uzuale este util atât pentru evaluarea periodică a persoanelor fără afecțiuni diagnosticate, cât și pentru monitorizarea celor care prezintă factori de risc precum exces ponderal, alimentație dezechilibrată, sedentarism, hipertensiune sau antecedente familiale de boli metabolice.
Preț pachet: 200 RON
200 lei
Pachetul de bază pentru evaluarea stării de sănătate reunește analize uzuale esențiale care oferă informații despre starea generală a organismului, funcția hepatică și renală, metabolismul glucidic și lipidic, precum și despre eventuale semne de inflamație sau infecție.
• Hemoleucogramă completă
• VSH
• Glicemie
• TGO (AST)
• TGP (ALT)
• Uree serică
• Creatinină serică
• Colesterol seric
• Trigliceride serice
• Sumar de urină
Acest pachet analize uzuale este recomandat:
• persoanelor care doresc o evaluare generală a stării de sănătate, chiar și în absența unor simptome
• celor care acuză oboseală persistentă, amețeli, slăbiciune, variații de greutate sau alte manifestări nespecifice
• persoanelor cu factori de risc metabolic (exces ponderal, sedentarism, alimentație dezechilibrată)
• persoanelor cu tratament medicamentos de lungă durată, care necesită supravegherea funcției hepatice sau renale
• adulților care își fac analize de rutină anuale, ca măsură de prevenție și depistare precoce a dezechilibrelor
Hemoleucograma completă (HLG) este o analiză de sânge fundamentală, utilizată pentru a evalua starea generală de sănătate, poate monitoriza tratamente și diagnostica afecțiuni precum anemiile, infecțiile sau bolile hematologice (ex. leucemii, trombocitopenii). Aceasta măsoară cele trei componente principale: eritrocitele (globulele roșii), leucocitele (globulele albe) și trombocitele, precum și concentrația de hemoglobină, hematocritul, indicii eritrocitari și trombocitari li formula leucocitară.
Interpretarea acesteia va fi facută de către medicul specialist, ținându-se cont de faptul că valorile de referință pot varia în funcție de vârstă și sex.
Recoltarea se poate efectua în orice moment al zilei, iar dacă se recoltează postprandial trebuie evitate mesele bogate în grăsimi, acestea putând modifica anumiți parametri ai analizei.
Se recoltează sânge venos,recoltat pe vacutainer cu anticoagulant.
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) – este un marker nespecific de inflamație, util în contextul unor infecții, boli inflamatorii sau afecțiuni cronice.
VSH-ul reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge anticoagulat într-o oră.
Este indicat ca și test screening în suspiciunea de reacţii inflamatorii, infecţii, boli autoimune, discrazii plasmocitare, în monitorizarea evoluţiei şi tratamentului în anumite boli: polimialgie reumatică, artrită reumatoidă, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala Hodgkin, tuberculoză, endocardită bacteriană. VSH-ul nu este un test diagnostic pentru o anumită boală şi nu trebuie utilizat pentru screeningul pacienţilor asimptomatici.
Recoltarea se poate efectua în orice moment al zilei, iar dacă se recoltează postprandial trebuie evitate mesele bogate în grăsimi, acestea putând modifica anumiți parametri ai analizei.
Se recoltează sânge venos, recoltat pe vacutainer cu anticoagulant.
Glicemia – reprezintă concentrația glucozei (a zahărului) din sânge, glucoza este principala sursă de energie a organismului și provine în principal din carbohidrații din alimentele și băuturile pe care le consumăm.
Recoltarea de sânge venos pentru testul de glicemie se face a jeun (pe stomacul gol, după un repaus alimentar de cel puțin 8 ore), deoarece consumul de alimente influențează nivelul glucozei din sânge.
TGO (AST) – face parte din clasa transaminazelor (enzimele hepatice), spre deosebire de ALT care se găsește în principal la nivelul ficatului, AST este întâlnită în mai multe țesuturi: miocard, ficat, mușchi scheletici, rinichi, pancreas, țesut cerebral, splină, fiind astfel un indicator mai putin specific al funcției hepatice.
Valorile AST și ALT cresc în aproape toate hepatopatiile, dar creșterea nivelului seric al AST poate fi întâlnită și în numeroase afecțiuni extrahepatice, cu precădere în infarctul miocardic și în maladii ale mușchiului striat.
TGIPALT face parte din clasa tranferazelor și este o enzimă care se găsește în principal în ficat, fiind indicatorul de citoliză cel mai utilizat, acesta detectând chiar și leziuni hepatice minime. Se recomandă în diagnosticul bolilor hepatice, în monitorizarea tratamentului hepatitelor virale și în diagnosticul diferențial al unor boli hepatobiliare și pancreatice.
Recoltarea se face totdeauna a jeun (pe nemâncate), se recoltează sânge venos pe vacutainer fără anticoagulant sau fără gel separator.
Ureea și creatinina serică – reflectă funcția rinichilor și capacitatea acestora de a elimina produșii de metabolism din organism.
Ureea este principalul produs azotat final al metabolismului aminoacizilor. Sediul principal de formare al ureei este ficatul, concentrația plasmatică a ureei depinde de funcția renală, iar niveluri persistente crescute ale ureei serice indică alterarea semnificativă a ratei filtrării glomerulare. Se recomandă în diagnosticul insuficienței renale, în monitorizarea hemodializei.
Creatinina serică este un indicator mai specific și mai sensibil al funcției renale decât ureea. O perturbare a funcției renale reduce excreția de creatinină, determinând creșterea creatininei serice. Astfel, concentrațiile de creatinină ofera o aproximare a ratei filtrării glomerulare.
În bolile renale cronice este indicat să se determine atât ureea, cât și creatinina serică.
Recoltarea se face preferabil a jeun (pe nemâncate), se recoltează sânge venos pe vacutainer fără anticoagulant cu sau fără gel separator.
Colesterolul total și trigliceridele serice – aceste teste fac parte din profilul lipidic de bază și sunt indicatori importanți ai riscului cardiovascular.
Determinarea nivelului colesterolului evaluează statusul lipidic și tulburările metabolice, riscul de ateroscleroză, stenoza coronariană și infarct miocardic.
Determinarea colesterolului este recomandată în monitorizarea factorilor de risc pentru boala coronariană, în screeningul și tratamentul dislipidemiilor.
Determinarea trigligliceridelor serice este utilă în boala aterosclerotică, împreună cu colesterolul.
Recoltarea se face preferabil a jeun (pe nemâncate), se recoltează sânge venos pe vacutainer fără anticoagulant cu sau fără gel separator. Se recomandă ca pacientul să nu mănânce cu 12 ore înainte de recoltare și se recomandă și abstinenta de la alcool.
Sumarul de urină – Biochimie și sediment urinar. Cele două teste alcătuiesc profilul cunoscut sub denumirea sumar de urină. Analiza completă de urină include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, densitate), chimice (pH, proteine, glucoză, corpi cetonici, bilirubină, urobilinogen, nitriți, activitatea esterazei leucocitare, hemoglobină) și examenul microscopic al sedimentului urinar.
Biochimia urinei se determină printr-o metodă semicantitativă, cel mai adesea pe un analizor automat, folosind stripuri de urină. Acest tip de test este rapid şi măsoară elementele din urină care sunt semnificative pentru disfuncţii renale, urinare, hepatice şi metabolice.
Examenul microscopic al sedimentului urinar permite identificarea și cuantificarea următoarelor particule: leucocite, hematii, celule epiteliale, cilindrii urinari, cristale, bacterii.
Sumarul de urină presupune recoltarea unei probe de urină, preferabil din prima urină de dimineaţă sau dintr-o urină emisă în orice moment al zilei. Prima urină de dimineaţă are avantajul că este mai concentrată şi nu este influenţată de dietă şi activitatea fizică.
Recipient de recoltare : urocultor
Interpretate împreună, investigațiile din acest pachet analize uzuale pot semnala din timp o serie de afecțiuni sau modificări funcționale ale organismului, chiar înainte ca simptomele să devină evidente:
Anemii și tulburări hematologice – hemoleucograma poate evidenția scăderea hemoglobinei sau a numărului de globule roșii, sugerând anemie, dar și modificări ale globulelor albe sau trombocitelor, care pot apărea în infecții, inflamații sau alte afecțiuni ale sângelui.
Infecții și procese inflamatorii – valorile crescute ale VSH, asociate eventual cu modificări ale leucocitelor, pot indica existența unui proces inflamator sau infecțios în organism, necesitând investigații suplimentare pentru stabilirea cauzei.
Prediabet și diabet zaharat – glicemia peste limitele normale poate semnala tulburări ale metabolismului glucidic, de la valori de graniță (prediabet) până la diabet zaharat, mai ales dacă sunt prezenți și alți factori de risc.
Dislipidemie – colesterolul și trigliceridele crescute indică un dezechilibru al grăsimilor din sânge, asociat cu un risc mai mare de ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Afectare hepatică – creșterea enzimelor TGO și TGP poate apărea în ficat gras (steatoză hepatică), hepatite, consum excesiv de alcool sau în alte suferințe ale ficatului.
Infecții urinare și tulburări ale funcției renale – ureea, creatinina și modificările din sumarul de urină pot semnala o funcționare deficitară a rinichilor, deshidratare, infecții urinare sau alte probleme ale tractului urinar.
1. Dacă mă simt bine, mai este necesar să fac analizele?
Da. Multe afecțiuni pot evolua fără simptome clare în stadiile incipiente. Analizele pot depista din timp modificări care altfel ar rămâne neobservate.
2. Ce se întâmplă dacă apar valori modificate?
Rezultatele sunt interpretate de medic în context clinic. Pot fi recomandate investigații suplimentare, modificări ale stilului de viață sau tratament, în funcție de tipul și gradul abaterilor de la valorile considerate normale.
3. Cât de des trebuie să fac acest set de analize?
În cazul adulților fără boli cunoscute, este recomandat o dată pe an. În prezența unor afecțiuni sau factori de risc, medicul poate indica testări mai frecvente.
Corelarea acestor rezultate ajută la depistarea din timp a dezechilibrelor, ghidând medicul în stabilirea pașilor următori pentru evaluare sau prevenție.


